În interviul realizat cu ocazia Conferinței Regionale Anuale Eurogas 2026, Dennis Hesseling, Director al Diviziei Piețelor de Gaze și Cărbune din cadrul Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), analizează riscurile actuale și implicațiile lor pentru piața europeană a gazelor.
#FPE #Eurogas #IEA #GazeNaturale #SecuritateEnergetică
2
Relația dintre Eurogas și Federația Patronală a Energiei (FPE) creează o punte între realitățile industriei din România și dialogul european privind securitatea energetică, competitivitatea și tranziția energetică.
De ce contează această cooperare și ce valoare aduce ea sectorului energetic? Andreas Guth, Secretarul General al Eurogas, vorbește despre importanța colaborării dintre cele două organizații.
#FPE #Eurogas #Energy #EnergySecurity #Cooperation
17
Daniel Apostol, Director General al Federației Patronale a Energiei, vorbeşte despre cum putem transforma avantajul energetic al României, care se pregǎtește sǎ aibǎ acces la volume suplimentare de gaz natural în 2027, într-un avantaj pentru industria și economia românească. Urmăriți discursul sǎu din cadrul Conferinței Regionale Anuale Eurogas 2026 mai jos 👇
1
11
Gazele naturale, energia nucleară și sursele regenerabile pot contribui împreună la un mix energetic adaptat nevoilor economiei. Provocarea este să asigurăm securitatea aprovizionării și prețuri competitive, continuând în același timp reducerea emisiilor. În cadrul Conferinței Regionale Anuale Eurogas 2026, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, vorbește despre echilibrul dintre aceste trei obiective.
#FPE #Eurogas #Energie #Competitivitate #SecuritateEnergetică
29
La Eurogas Annual Regional Conference 2026, organizată la București în parteneriat cu Federația Patronală a Energiei (FPE), Andreas Guth, Secretarul General al Eurogas, vorbește despre importanța dialogului direct dintre reprezentanții industriei energetice la nivel european și național. Astfel de întâlniri oferă oportunitatea unui schimb de perspective și a unei mai bune înțelegeri a realităților și provocărilor cu care se confruntă industria energetică din România.
Urmăriți declarația lui Andreas Guth, Secretarul General al Eurogas, de la evenimentul organizat pentru prima dată la București.
#FPE #Eurogas #EnergySecurity #EuropeanEnergy
27
Odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep și perspectiva creșterii producției interne de gaze, România are oportunitatea de a-și consolida poziția pe piața energetică regională. Urmǎriți interviul cu Cristian Signoretto, Președintele Eurogas, realizat cu ocazia Conferinței Regionale Anuale Eurogas 2026, organizată pentru prima dată în România, la București, în parteneriat cu Federația Patronală a Energiei (FPE).
#FPE #Eurogas #SecuritateEnergetică #NeptunDeep #GazeNaturale
24
România are potențial pentru biometan. Ce îi lipsește pentru a-l valorifica?
În interviul acordat în contextul Conferinței Regionale Anuale Eurogas 2026, organizată pentru prima dată în România, Oana Ijdelea vorbește despre provocările pe care România trebuie să le depășească pentru ca biometanul să devină o componentă reală a pieței energetice.
De la reglementare la condițiile necesare dezvoltării proiectelor, miza este clară: cum transformăm resursele pe care le avem într-o oportunitate economică reală?
8
Energia nu ajunge singură acolo unde avem nevoie de ea. România își dezvoltă capacitățile de producție și stocare, iar odată cu ele se schimbă și felul în care energia circulă prin sistem.
La 1 august 2026, capacitățile de stocare ajunseseră la 989 MW, iar puterea instalată a prosumatorilor la 3.897 MW. Asta înseamnă noi puncte în care energia este produsă sau stocată și, implicit, noi fluxuri pe care rețeaua trebuie să le gestioneze.
În septembrie, ANRE a aprobat Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru 2026–2035, care include 117 lucrări de investiții, dintre care 25 sunt obiective complet noi. Planul vizează modernizarea liniilor și stațiilor, creșterea capacității de transport și interconectare, digitalizarea rețelei și integrarea noilor capacități de producție și stocare.
De ce contează?
Pentru că o capacitate nouă de producție își poate valorifica potențialul doar dacă energia poate fi preluată, transportată și livrată acolo unde este nevoie de ea. Iar pentru economie, rețelele înseamnă mai mult decât infrastructură tehnică. Înseamnă capacitatea de a conecta noi investiții la sistem, de a reduce blocajele și de a oferi mai multă predictibilitate consumatorilor industriali și investitorilor.
Tranziția energetică se construiește, așadar, nu doar în centrale, parcuri de producție sau sisteme de stocare, ci și în rețelele care le leagă.
10
Ce rol poate avea România în securitatea energetică a regiunii?
Odată cu începerea producției din Neptun Deep, România are oportunitatea de a-și consolida poziția pe piața regională a gazelor. La Conferința Regională Anuală Eurogas 2026, organizată la București, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, vorbește despre rolul României în securitatea energetică a Europei Centrale și de Est.
6
Gazul din Marea Neagră se apropie de momentul în care va intra în sistemul energetic al României.
Proiectul Neptun Deep avansează conform planului, iar prima producție de gaze este preconizată pentru prima jumătate a anului 2027. După atingerea treptată a producției, platoul este estimat la aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an.
Pentru România, nu este doar un proiect de producție. Este și o investiție majoră în dezvoltarea unei resurse interne, cu implicații pentru securitatea aprovizionării și pentru poziția țării pe piața regională a gazelor.
Neptun Deep presupune o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro și un proiect offshore complex, aflat acum în ultimele etape de execuție: continuarea forajului, instalarea și integrarea infrastructurii submarine și testarea sistemelor înainte de punerea în funcțiune.
O resursă contează cu adevărat atunci când poate fi transformată în producție, infrastructură și energie disponibilă pentru economie.
Sursă: omvpetrom.com/ro/media/stiri…
8
Franck Neel, Președintele Federației Patronale a Energiei (FPE), vorbește despre perspective și colaborările României odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep.
De asemenea, președintele FPE sublinează importanța colaborării la nivel european și nevoia unui cadru legislativ și fiscal predictibil, care să susțină investițiile și să contribuie la reducerea dependenței de importuri.
Urmǎriți declarația sa de la Conferința Regionalǎ Anualǎ Eurogas 2026, organizatǎ pentru prima datǎ în România, la Bucureşti.
22
Când sistemul energetic este pus sub presiune, contează cât de bine se completează sursele.
În această toamnă, România se confruntă cu perioade în care cererea de energie poate ajunge la niveluri ridicate, în timp ce producția hidro și fotovoltaică este afectată de condițiile meteorologice. Pentru luna octombrie, Guvernul estimează vârfuri de consum de până la 8.000 MW și a adoptat temporar măsuri pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național.
Este un exemplu concret al unei realități mai largi și anume: securitatea energetică nu depinde de o singură sursă. Hidroenergia, energia nucleară, gazul natural, energia eoliană și solară au roluri diferite în sistem. Iar stocarea, interconectările și flexibilitatea pot ajuta la echilibrarea producției și consumului.
Un exemplu recent este dezvoltarea parcului eolian Vifor, unde sunt analizate integrarea energiei solare și a bateriilor pentru a crea un sistem mai flexibil.
Lecția este simplă: un sistem energetic rezilient are nevoie de diversitate, complementaritate și capacitatea de a răspunde atunci când condițiile se schimbă.
Așa cum am mai spus și anterior, mixul energetic nu înseamnă alegerea unei singure tehnologii. Înseamnă să construim un sistem în care sursele și tehnologiile se pot completa.
Surse:
agerpres.ro/comunicate/2026/…
reuters.com/business/energy/…
15
Câtă energie se află, de fapt, în spatele unui produs?
Când cumpărăm o pâine, un frigider, o mașină sau o piesă industrială, vedem produsul finit. Nu vedem însă energia consumată pentru fabricarea materiilor prime, procesare, producție și transport.
Pentru industrie, energia este o parte importantă din costul de producție, iar în sectoare precum oțelul, chimia, cimentul, hârtia sau industria alimentară, consumul energetic poate avea o influență semnificativă asupra competitivității.
De aceea, pentru industrie, eficiența energetică înseamnă să obții mai multă valoare din aceeași cantitate de energie.
Energia folosită în industrie provine dintr-un mix de surse, de la gaz, hidro și nuclear până la surse regenerabile, iar eficiența înseamnă să folosim cât mai bine această energie, indiferent de sursa ei.
Cum se poate întâmpla asta?
🔹echipamente și procese mai eficiente;
🔹electrificarea unor procese industriale, acolo unde este fezabilă;
🔹recuperarea și reutilizarea căldurii reziduale;
🔹monitorizarea și optimizarea consumului de energie.
Iar rezultatul nu este doar o economie de energie. Poate însemna costuri mai mici, productivitate mai bună și o poziție mai competitivă pe piață.
34
Cât costă energia unei economii competitive?
Prețul energiei nu se vede doar în factura de acasă. Pentru unele industrii, energia este una dintre cele mai importante componente ale costurilor de producție.
Vorbim despre industrii energointensive, sectoare precum: oțelul, metalele sau industria chimică, unde consumul de energie este foarte ridicat și poate influența direct costul produselor și competitivitatea companiilor. Potrivit Comisiei Europene, aceste industrii reprezintă peste jumătate din consumul de energie al industriei europene.
Pentru astfel de companii, competitivitatea energetică nu înseamnă doar un preț mic al energiei. Înseamnă costuri competitive și predictibilitate, astfel încât companiile să poată planifica producția, investițiile și dezvoltarea pe termen lung.
Comisia Europeană arată că prețurile energiei din Europa continuă să pună presiune pe competitivitatea industriei, în special în sectoarele cu un consum energetic ridicat.
#Energie #Competitivitate #Industrie #Economie #FPE
Sursǎ: energy.ec.europa.eu/data-and…
47
De peste un secol, gazul natural face parte din istoria energetică a României. Astăzi, continuă să aibă un rol important pentru populație, industrie și producerea de energie, într-un mix energetic diversificat.
De la primele sonde de la Sărmășel până la proiecte precum Neptun Deep, industria gazelor naturale a evoluat odată cu România. Iar dezvoltarea resurselor interne poate contribui mai departe la securitatea energetică, la susținerea industriei și la accesul la energie în condiții competitive și predictibile.
Astăzi, de Ziua Gazistului, le mulțumim profesioniștilor care au construit această industrie și celor care continuă să o ducă mai departe. La mulți ani tuturor gaziștilor!
Citiți mai multe în articolul de mai jos 👇
fpe.ro/gazul-natural-in-roma…
29
Eficiența energetică nu înseamnă să renunțăm la confort.
Înseamnă să folosim energia mai eficient, începând cu gesturile pe care le facem zi de zi. Iatǎ câteva exemple:
🔷 scade temperatura cu 1°C în locuință. Potrivit IEA, acest lucru poate reduce cu aproximativ 7% energia utilizată pentru încălzire.
🔷 înlocuiește becurile vechi cu LED și stinge lumina atunci când nu este necesară.
🔷 oprește aparatele pe care nu le folosești, în loc să le lași permanent în stand-by.
🔷 redu pierderile de căldură printr-o bună izolare și folosirea eficientă a sistemelor de încălzire și răcire.
Sunt gesturi simple, dar aplicate constant pot însemna mai puțină energie consumată, costuri mai mici și mai puțină presiune asupra sistemului energetic.
Eficiența energetică începe acasă, iar fiecare economie de energie contează.
Sursǎ: iea.org/spotlights/7-ways-yo…
43
Dezvoltarea inteligenței artificiale schimbă deja modul în care privim infrastructura energetică.
În spatele fiecărui model AI se află centre de date care necesită alimentare continuă cu energie electrică. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), consumul de electricitate al acestora este estimat să se dubleze până în 2030.
Creșterea consumului de energie aduce în prim-plan și o altă provocare: răcirea infrastructurii digitale. Centrele de date utilizează cantități importante de apă pentru menținerea temperaturii optime de funcționare, iar impactul total include și apa utilizată pentru producerea energiei electrice și fabricarea semiconductorilor.
Agenția Europeană de Mediu estimează că cererea anuală de apă asociată AI ar putea depăși 1.000 de miliarde de litri până în 2028, în scenariul actual de dezvoltare.
În același timp, inteligența artificială poate contribui la optimizarea rețelelor electrice, integrarea surselor regenerabile și creșterea eficienței sistemului energetic.
În cel mai nou articol FPE analizăm cum influențează AI cererea de energie și de ce dezvoltarea infrastructurii energetice și a celei digitale devin din ce în ce mai interdependente. Link articol in primul comentariu 👇
1
69
Eficiența energetică nu înseamnă doar tehnologii mai performante. Înseamnă și alegeri mai inteligente.
Tranziția energetică este adesea asociată cu investiții în infrastructură, surse regenerabile sau rețele moderne. La fel de important este însă și modul în care folosim energia în viața de zi cu zi.
De aceea, Comisia Europeană promovează tot mai mult conceptul de energy behaviour – comportamente și obiceiuri care contribuie la utilizarea mai eficientă a energiei. Gesturi simple, precum folosirea responsabilă a aparatelor de climatizare, reducerea consumului inutil sau alegerea unor echipamente eficiente pot avea un impact atât asupra facturilor, cât și asupra consumului de energie.
În perioada următoare vom explora câteva obiceiuri simple prin care fiecare dintre noi poate contribui la utilizarea mai eficientă a energiei.
Sursă: European Commission – Energy Behaviour Forum
18
Încălzirea și răcirea reprezintă aproape jumătate din consumul final de energie al Uniunii Europene.
De aceea, atingerea obiectivelor de decarbonizare nu depinde doar de producția de energie electrică, ci și de transformarea modului în care încălzim și răcim locuințele, clădirile și procesele industriale.
La nivel european, direcția este clară: creșterea utilizării surselor regenerabile în încălzire și răcire, electrificarea acestui sector, recuperarea căldurii reziduale și modernizarea sistemelor de termoficare.
Pentru România, această transformare poate însemna valorificarea unor resurse precum energia geotermală și căldura reziduală, dezvoltarea pompelor de căldură și modernizarea infrastructurii de termoficare.
8





